Planul național de renovare a clădirilor (EPBD art. 3): ce conține și ce înseamnă pentru auditorii energetici

Auditorii energetici sunt obișnuiți să lucreze cu documente la scara unei clădiri: certificat, anexe, raport de audit. Directiva (UE) 2024/1275 (EPBD) cere însă și un document la scara întregii țări: planul național de renovare a clădirilor. Ghidul de față spune ce cere directiva, în ce stadiu este România și de ce certificatele pe care le emiteți sunt materia primă a acestui plan. La final, găsiți un exemplu pe o clădire din demonstrațiile Zephren.

Ce este planul național de renovare a clădirilor?

Art. 3 alin. (1) din directivă obligă fiecare stat membru să stabilească un plan prin care parcul național de clădiri, rezidențiale și nerezidențiale, publice și private, devine până în 2050 „un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat”, cu scopul de a transforma clădirile existente în clădiri cu emisii zero. Este deci un instrument de politică publică, nu o obligație directă pentru proprietari sau pentru auditori.

Ce trebuie să conțină?

Art. 3 alin. (2) enumeră opt elemente, de la lit. (a) la lit. (h). Pentru munca unui auditor sunt relevante mai ales acestea:

• Imaginea parcului de clădiri (lit. a): tipuri de clădiri, pondere, perioade de construcție și zone climatice, construită, după caz, „pe baza de date națională pentru certificatele de performanță energetică” prevăzută la art. 22. Cu alte cuvinte, CPE-urile sunt sursă de date a planului.
• Foaia de parcurs (lit. b): obiective naționale și indicatori măsurabili, cu ținte pentru 2030, 2040 și 2050 privind rata anuală de renovare, consumul de energie primară și finală și reducerea emisiilor operaționale.
• Politici, nevoi de investiții și finanțare (lit. c și d).
• Standardele minime de performanță energetică pentru clădirile nerezidențiale (lit. f), pe baza pragurilor de la art. 9 alin. (1), și traiectoria de renovare a parcului rezidențial (lit. g), cu etape orientative pentru 2030 și 2035, exprimată în consum mediu de energie primară în kWh/(m²·an).
• Pragurile pentru clădirile cu emisii zero (lit. e), în temeiul art. 11.
• Economiile de energie estimate (lit. h).

Ce termene are?

• 31 decembrie 2025: primul proiect de plan, transmis Comisiei (art. 3 alin. (3) al doilea paragraf), după o consultare publică (alin. (4)).
• Comisia poate emite recomandări în cel mult șase luni de la prezentarea primului proiect (alin. (5)); statul membru le ia în considerare sau își motivează public refuzul (alin. (6)).
• 31 decembrie 2026: primul plan național propriu-zis (alin. (7) al doilea paragraf). Ulterior, planul se transmite la fiecare cinci ani, ca parte a planului național integrat privind energia și clima.

Unde se află România?

Conform paginii BUILD UP a Comisiei Europene din 20 ianuarie 2026, România se numără printre cele opt state membre care au transmis proiectul în termen. Planul a fost elaborat de MDLPA, cu sprijinul Băncii Mondiale, și vizează barierele financiare și administrative ale renovării. Evaluarea Centrului Comun de Cercetare (JRC), anunțată pe platforma Transition Pathways la 4 august 2026, a analizat 16 proiecte, între care și cel al României; concluzia generală este că proiectele oferă „o bază solidă” pentru planurile finale, dar că rămân de întărit, printre altele, combaterea sărăciei energetice, cuantificarea impactului politicilor, standardele minime pentru clădirile nerezidențiale și datele despre starea renovării.

Ce nu am găsit în sursele oficiale citite: textul proiectului românesc în sine și o versiune finală. Termenul pentru aceasta rămâne 31 decembrie 2026. Separat, pe 30 octombrie 2026, MDLPA a deschis procedura de transparență decizională pentru un proiect de ordonanță de urgență de modificare a Legii 372/2005, cu propuneri în 30 de zile; este un act distinct de plan, dar arată că transpunerea EPBD continuă, după termenul de 29 mai 2026.

Ce înseamnă pentru un auditor energetic?

Nu aveți o obligație nouă de îndeplinit în baza art. 3: planul se adresează statului, iar regulile de calcul și de emitere ale certificatului rămân cele din Mc 001-2022. Efectele sunt indirecte, dar practice:

1. Calitatea datelor din CPE contează la scară națională. Dacă imaginea parcului de clădiri se construiește pe baza de date a certificatelor, un CPE cu zonă climatică, an de construcție sau arie greșite înrăutățește statistica de care depind țintele. 2. Standardele minime pentru clădirile nerezidențiale (art. 9 alin. (1)) se verifică, potrivit directivei, pe baza certificatelor de performanță energetică sau, după caz, a altor mijloace disponibile. Clădirile nerezidențiale trebuie să se situeze sub pragul care lasă deasupra lui cele mai slabe 16 % din parc începând cu 2030 și sub cel pentru 26 % începând cu 2033; valorile exacte în kWh/(m²·an) le fixează fiecare stat, iar România nu le-a publicat în sursele citite. 3. Recomandările din Anexa 1 la CPE sunt, la nivel de clădire, ceea ce planul descrie la nivel de țară: ce măsuri aduc clădirea mai aproape de emisii zero.

Exemplu: ce arată CPE-ul unui apartament din 1975

Demonstrația M1 din Zephren este un apartament de 65 m² într-un bloc de panouri mari din 1975, la Constanța, neanvelopat, cu clasa energetică G și o energie primară de ordinul a 610 kWh/m²·an, calculate după Mc 001-2022. Este exact tipul de clădire pe care o foaie de parcurs de renovare îl pune în fruntea priorităților: art. 3 alin. (5) lit. (e) cere Comisiei să verifice dacă planurile dau prioritate renovării clădirilor cu cele mai slabe performanțe. Pentru auditor, valoarea CPE-ului nu este doar clasa, ci și datele din spatele ei (geometrie, anvelopă, instalații), care alimentează atât recomandările către proprietar, cât, agregat, imaginea parcului de clădiri.

Pe scurt

• Planul național de renovare este un document al statului (EPBD art. 3), cu foaie de parcurs la 2030, 2040 și 2050.
• Proiectul României a fost transmis până la 31 decembrie 2025; versiunea finală este datorată până la 31 decembrie 2026.
• Pentru auditori, impactul este indirect: certificatele alimentează baza de date pe care se sprijină planul.

Cum vă ajută un program de calcul

Datele unui CPE se introduc o singură dată, iar programul calculează energia primară, clasa și emisiile și completează modelul de certificat și anexele. Zephren nu are o validare oficială din partea MDLPA și nu înlocuiește relevarea de teren sau răspunderea auditorului atestat. Puteți parcurge fluxul pe o clădire proprie în programul de calcul Zephren, cu proba gratuită. Pentru contextul legislativ, vedeți și transpunerea EPBD în România.

*Verificat la 3 noiembrie 2026, pe textul Directivei (UE) 2024/1275 în limba română (art. 3 și art. 9 alin. (1)), pe paginile Comisiei Europene (BUILD UP, 20.01.2026; platforma Transition Pathways, 04.08.2026) și pe pagina MDLPA din 30.10.2026. Nu constituie consultanță juridică.*