Transpunerea EPBD în România — stadiul real, verificat la 24 septembrie 2026

Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor — cunoscută în domeniu drept „EPBD recast" — a intrat în vigoare la 28 mai 2024, la o zi după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Pentru auditorii energetici și verificatorii de proiecte din România, întrebarea practică nu e „ce prevede directiva", ci una mai simplă și mai incomodă: a ajuns ceva din ea în legislația românească pe care o aplicăm azi? Răspunsul, verificat direct din surse oficiale la data de mai sus, e „doar o mică parte, și aceea cu întârziere și cu un ocol pe la Curtea Constituțională".

Ce este, pe scurt, EPBD recast

EPBD recast e a treia generație a directivei-cadru privind performanța energetică a clădirilor din UE (după versiunile din 2002 și 2010). Comisia Europeană rezumă miezul ei astfel: clădirile noi trebuie să devină „zero-emission buildings" și să fie „solar-ready" (pregătite structural pentru panouri fotovoltaice sau solare termice); statele membre trebuie să elimine treptat stimulentele financiare pentru cazane individuale pe combustibili fosili, cu un prim jalon deja trecut — încetarea, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, a stimulentelor pentru cazane noi, de sine stătătoare, pe combustibili fosili; iar pentru clădirile nerezidențiale se introduc standarde minime obligatorii de performanță energetică (MEPS), calculate pe praguri stabilite la nivel național, care trebuie să scoată din uz cele mai slab performante 16% dintre clădiri până în 2030 și 26% până în 2033. Directiva introduce și „pașapoartele de renovare" — documente-ghid pentru proprietarii care vor să renoveze energetic în etape.

Termenul de transpunere pentru cea mai mare parte a directivei este 29 mai 2026; pentru prevederea specifică despre stimulentele la cazanele pe combustibili fosili (art. 17 alin. 15), termenul a fost mai devreme, 1 ianuarie 2025. Ambele date sunt confirmate oficial de Comisia Europeană.

Ce schimbă, practic, pentru auditorii și verificatorii din România

Aici e important să separăm ce prevede directiva de ce se aplică deja în România — cele două nu coincid, iar confuzia asta e exact ce poate încurca un auditor care emite CPE azi.

Cadrul pe care Zephren și, în general, toată piața românească a certificării îl folosesc acum — Mc 001-2022 pentru metodologia de calcul, Ord. MDLPA 16/2023 pentru formatul certificatului, Legea 372/2005 (republicată și modificată prin Legea 238/2024, în vigoare din 25 iulie 2024) ca bază legală, Ord. MDLPA 348/2026 pentru regulamentul de atestare a auditorilor — nu conține încă elementele specifice EPBD recast: nu există în legislația românească actuală o definiție „clădire cu emisii zero" aliniată la noua directivă, nu există standarde minime de performanță obligatorii (MEPS) pentru clădirile nerezidențiale, nu există un mecanism de pașapoarte de renovare, iar cerințele de tip „solar-ready" pentru clădirile noi nu sunt transpuse. Aceste elemente vor deveni relevante pentru auditori abia după ce actul de transpunere completă va fi adoptat — iar, așa cum arată secțiunea următoare, acest act nu există încă, la data verificării, nici măcar ca proiect public.

Singura bucată din EPBD recast deja tradusă în drept românesc este interdicția stimulentelor financiare publice pentru cazane individuale pe combustibili fosili.

Stadiul REAL al transpunerii în România

Situația, reconstituită din documente oficiale:

1. S-a transpus doar art. 17 alin. (15), și cu întârziere. Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 16 din 21 august 2025, care transpune exclusiv această prevedere (interzicerea stimulentelor financiare pentru cazane noi pe combustibili fosili) și modifică OUG 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Termenul legal era 1 ianuarie 2025 — OG 16/2025 a venit cu aproape opt luni întârziere.

2. România a fost deja vizată de infringement pentru întârzierea asta. La 27 martie 2025, Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României și a altor opt state membre (Bulgaria, Germania, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Slovenia) tocmai pentru netranspunerea la timp a art. 17 alin. (15).

3. Legea de aprobare a OG 16/2025 a trecut printr-un control de constituționalitate. Camera Deputaților a completat legea de aprobare cu o derogare care permite autorităților să acorde totuși stimulente pentru cazane pe combustibili fosili timp de încă doi ani. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională la 27 aprilie 2026, invocând prioritatea dreptului UE și riscul de sancțiuni. CCR a respins sesizarea la 15 iulie 2026, cu majoritate de voturi — legea, cu derogarea de doi ani inclusă, rămâne în vigoare.

4. Termenul general de 29 mai 2026 a fost ratat — de România și de toate celelalte 26 de state membre. Comisia Europeană a confirmat oficial, la 15 iulie 2026, că niciunul dintre cele 27 de state membre nu notificase o transpunere completă a directivei la termen, și a trimis scrisori de punere în întârziere tuturor, acordând un termen suplimentar de două luni de răspuns înainte de a lua în calcul un aviz motivat.

5. Nu există, la data verificării, niciun proiect de lege public pentru transpunerea completă. Planul anual de transpunere a directivelor UE pentru 2026 (publicat de Secretariatul General al Guvernului) indica pentru acest act un termen intern de 19 decembrie 2025 — termen deja depășit cu peste nouă luni. Verificarea directă, la 24 septembrie 2026, a paginii MDLPA cu proiecte de acte normative de interes general nu arată niciun proiect legat de Legea 372/2005 sau de transpunerea EPBD; nici ședința de Guvern din 18 septembrie 2026 nu a inclus vreun act pe acest subiect. La Forumul România Eficientă din 25 mai 2026, tema a fost discutată explicit ca „provocare" deschisă, nu ca proces încheiat.

Concluzie onestă: la 24 septembrie 2026, România a transpus dintr-o directivă cu zeci de articole substanțiale o singură prevedere restrânsă — interdicția parțială a stimulentelor pentru cazane pe combustibili fosili, cu o derogare de doi ani validată de CCR — și se află oficial în procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru restul directivei, fără un proiect de lege vizibil public care să acopere golul.

Ce înseamnă asta, practic, pentru cine emite CPE azi

Pentru auditorii care lucrează acum: regulile de calcul și de emitere ale certificatului nu s-au schimbat din cauza EPBD. Baza legală rămâne Mc 001-2022 și Ord. MDLPA 16/2023, iar clasele de atestare A→G, metodologia și formatul CPE sunt cele deja cunoscute. Nu există, deocamdată, o obligație suplimentară derivată din EPBD recast pe care un auditor ar trebui să o aplice la un certificat emis săptămâna aceasta.

Ce merită urmărit activ, pentru că poate schimba fluxul de lucru odată adoptat: proiectul de lege pentru transpunerea completă (când va deveni public), eventuale noi cerințe pentru clădiri nerezidențiale legate de standardele minime de performanță, și orice mecanism de tip pașaport de renovare care ar putea deveni parte din documentația asociată unui CPE. Până atunci, singura zonă în care legislația s-a mișcat efectiv este finanțarea cazanelor pe combustibili fosili — relevantă mai ales pentru auditorii implicați în programe de reabilitare termică a blocurilor, nu pentru fluxul standard de certificare.

Zephren generează CPE conform reglementărilor în vigoare — descoperă programul.