Clădire nZEB: definiția legală, termenele și raportul de conformare nZEB

nZEB vine de la «nearly Zero-Energy Building», în română clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero. Pentru dumneavoastră, ca proiectant, investitor sau auditor, sensul practic stă în trei locuri: definiția din Legea nr. 372/2005, termenele de la art. 17 și limitele numerice din Mc 001-2022. Ghidul le reia pe fiecare din text, cu trimiterile la articole. Pentru aplicarea pe parcursul unui audit, vezi și ghidul nZEB 2026: ce cere Mc 001-2022.

Definiția legală (art. 3 pct. 15)

Legea definește clădirea nZEB drept o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau foarte scăzut și este acoperit astfel:

• în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, din care minimum 10% din surse regenerabile amplasate la fața locului și minimum 20% din energie produsă din surse regenerabile și certificată prin garanții de origine, conform legii;
• într-o proporție minimă de energie din surse regenerabile amplasate la fața locului sau în apropiere, stabilită prin hotărâre a Guvernului, începând cu anul 2026 (lit. b).

Textul legii nu fixează el însuși cifra de la lit. b): trimite la o hotărâre de Guvern. Verificați dacă ea a fost adoptată înainte să o invocați.

Pragul de 30% și nivelul consumului (art. 17 alin. 3)

Nivelul consumului total de energie primară pentru clădirile nZEB, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilește prin reglementări tehnice, adică prin Mc 001-2022. Ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile este de 30% din energia primară totală consumată, calculată conform metodologiei, indiferent de funcțiunile clădirilor și de potențialul zonelor în care sunt amplasate.

Termenele (art. 17 alin. 1-2)

• Clădiri noi, în general: cele pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 vor fi clădiri nZEB.
• Clădiri noi din proprietatea sau administrarea autorităților administrației publice: cele care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018.

Reperul este data autorizației de construire, nu data recepției.

Raportul de conformare nZEB

• Legea îl definește (art. 3 pct. 22^1) ca document elaborat de un auditor energetic pentru clădiri gradul I, potrivit metodologiei, prin care se analizează dacă o clădire aflată în fază de proiectare îndeplinește condițiile de încadrare în categoria clădirilor nZEB. Conținutul-cadru este în metodologie, iar raportul cuprinde și studiul privind fezabilitatea utilizării unor sisteme alternative de înaltă eficiență.
• Pentru încadrarea în termenele de mai sus, certificatul de urbanism emis de autoritatea locală, în vederea obținerii autorizației de construire, solicită un raport de conformare nZEB care să ateste încadrarea consumului total de energie primară în nivelurile din metodologie (art. 17 alin. 4).
• Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor trebuie să conțină raportul de conformare nZEB (art. 10 alin. 5).
• Studiul privind fezabilitatea sistemelor alternative de înaltă eficiență (art. 3 pct. 22^2 și art. 10 alin. 1-3) se elaborează de proiectant; pentru clădirile noi se poate integra în raportul de conformare nZEB.

Ce cere Mc 001-2022 (§2.2.1.1 și tabelul 2.10a)

Pentru clădirile rezidențiale noi nZEB, cerințele minime de performanță energetică se referă la trei lucruri:

• valorile maxime admise ale consumului total de energie primară, din surse regenerabile și neregenerabile, conform tabelului 2.10a;
• valorile maxime admise ale emisiilor echivalente de CO2, conform tabelului 2.10a;
• un consum de energie primară total acoperit în proporție de minimum 30% din surse regenerabile, inclusiv din surse regenerabile instalate la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 km față de coordonatele GPS ale clădirii.

Nota 1 a tabelului reia regula: în România este stabilit legal ca energia primară totală consumată de clădirile nZEB să fie produsă în proporție de minimum 30% din surse regenerabile, inclusiv din cele de la fața locului sau din apropiere (maximum 30 km față de coordonatele GPS).

Tabelul 2.10a dă limitele pe categorii de clădiri și pe cele cinci zone climatice (I-V), cu mențiunea «începând cu 2022». Trei dintre categorii, cu energia primară totală în kWh/(m² an) și emisiile de CO2 echivalent în kg/(m² an):

Clădiri de locuit individuale

• zona I: 120,1 și 14,7
• zona II: 127,9 și 16,0
• zona III: 133,3 și 17,1
• zona IV: 140,6 și 18,5
• zona V: 147,9 și 19,9

Clădiri de locuit colective

• zona I: 99,1 și 12,0
• zona II: 103,7 și 12,8
• zona III: 105,9 și 13,5
• zona IV: 109,5 și 14,3
• zona V: 113,1 și 15,1

Clădiri de birouri

• zona I: 94,7 și 10,1
• zona II: 98,4 și 10,9
• zona III: 98,9 și 11,5
• zona IV: 100,6 și 12,2
• zona V: 102,6 și 13,0

Tabelul mai cuprinde clădirile destinate învățământului, sistemului sanitar, turismului, spațiile comerciale și clădirile pentru activități sportive. Nota 3 arată cum se procedează la clădirile cu destinații principale diferite de cele din tabel: limita se determină ca medie ponderată cu suprafața a limitelor zonelor componente, cu păstrarea regulii de 30% din surse regenerabile. Cifrele au fost transcrise din textul oficial; pentru un certificat sau un raport, citiți-le direct din Monitorul Oficial nr. 46 bis.

Clădirile existente

Cerințele pentru clădirile existente la care se execută renovări majore sunt separate (§2.2.2 și tabelul 2.10b). Potrivit art. 11 alin. (1) din lege, la renovarea majoră performanța energetică trebuie îmbunătățită pentru a satisface cerințele din metodologie, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Excepții

Cerințele minime de performanță din Mc 001-2022 nu sunt obligatorii pentru categoriile de la art. 8 alin. (1): clădiri și monumente protejate, lăcașuri de cult, clădiri provizorii utilizate până la 2 ani, clădiri utilizate mai puțin de 4 luni pe an și clădiri independente sub 50 mp. Cele cu destinație industrială sau agricolă, garajele exterioare și spațiile deschise pe una sau mai multe laturi sunt scoase din aplicare prin art. 8 alin. (2).

Ce nu este în acest ghid

Transpunerea în România a Directivei (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor este tratată separat, în ghidul Transpunerea EPBD în România. Legea și metodologia citate aici sunt cele în vigoare la 6 octombrie 2026, conform Portalului legislativ și paginii Ministerului.

Pentru un audit energetic care parcurge coerent toți pașii, de la datele clădirii până la certificat, Anexa 1, Anexa 2 și breviarul de calcul conform Mc 001-2022, puteți vedea fluxul complet în programul de calcul Zephren.