nZEB în 2026: ce cere efectiv Mc 001-2022 pentru clădirile noi

Pentru un auditor energetic atestat, nZEB nu mai este de câțiva ani o noutate conceptuală, ci o cerință de conformitate pe care o verifică la fiecare clădire nouă intrată în portofoliu. Rămâne totuși un punct unde interpretările diferă — mai ales pentru cine nu a recitit recent textul legii și al metodologiei. Articolul de față trece prin ce spune efectiv cadrul legal românesc, fără formulări aproximative.

Ce înseamnă nZEB conform cadrului legal românesc

Termenul „nZEB" (nearly Zero-Energy Building) are o definiție legală precisă în România, dată de Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată. Conform articolului 3, o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este o clădire „cu o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut".

Legea nu se oprește la această formulare calitativă. Articolul 17 alineatul (3) stabilește un prag cuantificabil: ponderea energiei din surse regenerabile trebuie să fie de minimum 30% din energia primară totală consumată de clădire, calculată conform metodologiei în vigoare. Este important de reținut că acest prag de 30% se aplică, potrivit textului legii, indiferent de funcțiunea clădirii (rezidențială sau nerezidențială) și indiferent de zona în care aceasta este amplasată — legea nu introduce, la acest capitol, praguri diferențiate pe zone climatice.

Pentru un auditor, distincția contează practic: nZEB nu este o etichetă de marketing sau un nivel „ambițios" de performanță pe care clientul îl poate alege opțional. Este o cerință legală minimă pentru anumite categorii de clădiri noi, verificabilă prin calcul și documentabilă prin certificatul de performanță energetică.

De când este obligatoriu pentru clădiri noi

Legea 372/2005 republicată fixează două termene distincte, ambele legate de data emiterii autorizației de construire, nu de data recepției:

• Clădirile noi, în general — cele pentru care recepția la terminarea lucrărilor se face pe baza autorizațiilor de construire emise după 31 decembrie 2020, trebuie să fie clădiri nZEB.
• Clădirile deținute sau administrate de autoritățile publice — termenul este anterior, autorizațiile de construire emise după 31 decembrie 2018.

Practic, pentru orice clădire nouă intrată recent în lucru, pragul nZEB nu mai este o excepție de verificat, ci regula de la care se pornește calculul. Diferența de tratament dintre clădirile publice și restul parcului construit rămâne relevantă mai ales în proiectele mixte, unde un auditor poate avea în același ansamblu clădiri cu regim juridic diferit și, implicit, cu termene de aplicare diferite.

Ce impune practic Mc 001-2022

Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001-2022, a fost aprobată prin Ordinul MDLPA nr. 16/2023 și publicată în Monitorul Oficial nr. 46 din 17 ianuarie 2023 (anexa tehnică, în nr. 46 bis). Ordinul a intrat în vigoare gradual: regula generală este de 30 de zile de la publicare, deci de la 16 februarie 2023, dar prevederile din Capitolul 2 — anvelopa termică a clădirii, subcapitolele 2.6-2.12 — și din Capitolul 3 — evaluarea consumului de energie pentru sisteme de instalații fără surse regenerabile — au avut un termen de intrare în vigoare de 180 de zile de la publicare, adică din vara lui 2023. Pentru certificatele emise în 2026, toate aceste prevederi sunt deja pe deplin aplicabile.

Din punct de vedere al conținutului, Mc 001-2022 tratează nZEB nu ca pe un capitol separat, ci ca pe nivelul de referință față de care se raportează orice clădire nouă evaluată. Metodologia impune, pentru clădirea evaluată, încadrarea în limite maxime de consum de energie primară — un nivel de referință apropiat de zero, acoperit predominant din surse regenerabile, conform pragului de 30% stabilit prin lege. Concret, asta se traduce în cerințe pe trei paliere:

• Anvelopa clădirii — un nivel de izolație termică suficient de ridicat încât necesarul de energie pentru încălzire și răcire să rămână redus înainte ca sistemele active să intervină; metodologia detaliază modul de calcul al transferului termic prin anvelopă, dar nivelul concret rezultă din calculul specific fiecărei clădiri, nu dintr-un prag unic aplicabil tuturor tipologiilor.
• Sistemele de instalații — eficiența sistemelor de încălzire, răcire, preparare a apei calde de consum și, pentru clădirile nerezidențiale noi sau supuse renovării, ventilația mecanică devine obligatorie, o schimbare explicită față de metodologia anterioară.
• Sursele regenerabile — acoperirea a minimum 30% din energia primară totală prin surse regenerabile (panouri fotovoltaice, pompe de căldură, solar termic, biomasă, în funcție de soluția tehnică aleasă), prag stabilit prin lege și preluat ca atare în calculul metodologic.

O precizare necesară aici: valoarea exactă a nivelului de referință al energiei primare, exprimată în kWh/m²/an, diferă în funcție de tipologia clădirii și rezultă din calculul metodologic aplicat fiecărui caz, nu dintr-un tabel unic de praguri publicat separat. Orice cifră de acest tip trebuie citită direct din rezultatul calculului conform Mc 001-2022, nu preluată ca standard fix — este exact motivul pentru care motorul de calcul rămâne singura sursă de adevăr, iar un auditor nu ar trebui să se bazeze pe cifre „de regulă" vehiculate informal în breaslă.

Cum se verifică și se certifică prin CPE

Conformitatea cu cerințele nZEB nu se declară, se calculează și se documentează. Certificatul de Performanță Energetică (CPE), emis conform Mc 001-2022, este instrumentul prin care auditorul demonstrează — pentru clădirea evaluată — atât încadrarea în clasa energetică rezultată din calcul, cât și, pentru clădirile noi, respectarea pragului minim de 30% energie din surse regenerabile impus de lege pentru statutul de nZEB.

Practic, verificarea presupune parcurgerea integrală a calculului de performanță energetică — anvelopă, sisteme, aport din surse regenerabile — și generarea documentelor care însoțesc certificatul: Anexa 1, Anexa 2 și breviarul de calcul. Aceste documente trebuie să reflecte coerent datele de intrare ale clădirii și rezultatul calculului, inclusiv ponderea reală de energie regenerabilă rezultată, nu una presupusă.

Ce presupune asta pentru un auditor la Pas 6

În fluxul de lucru al unui audit energetic, generarea documentelor finale — Pasul 6 — este momentul în care toate datele introduse anterior (anvelopă, sisteme, surse regenerabile) se transformă în CPE, Anexa 1, Anexa 2 și breviarul de calcul, gata de emitere. Pentru o clădire nouă supusă cerințelor nZEB, acest pas nu este doar o formalitate administrativă: este momentul în care auditorul verifică, negru pe alb, dacă rezultatul calculului confirmă efectiv statutul de nZEB declarat de proiectant — inclusiv procentul de energie din surse regenerabile rezultat din calcul, nu doar din proiect.

O eroare frecventă la acest pas este tratarea nZEB ca pe o casetă bifată la începutul proiectului, fără reverificare la finalul calculului, când datele reale de execuție (echipamente instalate, suprafețe de captare, eficiențe declarate) pot diferi de cele din faza de proiectare. Documentele generate la Pas 6 sunt cele care rămân asociate clădirii pe termen lung, motiv pentru care coerența dintre calcul și realitatea din teren merită verificată explicit înainte de emitere, nu presupusă.

Pentru un audit energetic care parcurge coerent toți pașii — de la datele clădirii până la CPE, Anexa 1, Anexa 2 și breviarul de calcul conform Mc 001-2022 — poți vedea fluxul complet în programul de calcul Zephren.