Certificatul de performanță energetică (CPE): când este obligatoriu, cât e valabil, cine îl emite

Certificatul de performanță energetică apare în trei situații pe care dumneavoastră le întâlniți des: o clădire se vinde sau se închiriază, o clădire nouă se recepționează, o clădire existentă intră în renovare majoră. Textul de mai jos urmărește Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, în forma consolidată din 25 iulie 2024 (după Legea nr. 238/2024), și metodologia Mc 001-2022. Nu este consultanță juridică: pentru un caz concret, decide textul actelor și, la nevoie, un jurist.

Ce este un CPE

Legea îl definește (art. 3 pct. 3) ca document elaborat conform metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire și cuprinde consumurile calculate de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile, precum și cantitatea de emisii echivalent CO2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor și pentru creșterea ponderii surselor regenerabile.

Metodologia Mc 001-2022 (§5.1) spune că certificarea presupune încadrarea clădirii într-una dintre cele 8 clase energetice și că certificatul se completează după obiectivul evaluat: un model pentru clădire sau unitate de clădire, altul pentru apartament. Certificatul are pagina 1, Anexa 1 (recomandări de reducere a consumurilor) și Anexa 2 (date tehnice). Cum se citesc clasele, în ghidul Clasele energetice A-G explicate.

Pentru ce clădiri este obligatoriu (art. 21 alin. 1)

Certificatul se elaborează pentru:

• clădirile și unitățile de clădire din categoriile de la art. 7 alin. (1), care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore. Categoriile sunt: rezidențial colectiv sau individual, birouri, învățământ, sănătate, hoteluri și restaurante, sport, comerț și alte funcțiuni ale clădirilor cu ocupare umană;
• clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților publice ori a instituțiilor care prestează servicii publice;
• clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 mp este ocupată de o autoritate publică și este vizitată frecvent de public.

«Renovare majoră» înseamnă, potrivit art. 3 pct. 9, lucrări la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale acesteia ale căror costuri depășesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, fără valoarea terenului.

Pentru ce clădiri nu este obligatoriu

Art. 8 alin. (1) enumeră categorii la care cerințele minime nu sunt obligatorii: clădiri și monumente protejate, lăcașuri de cult, clădiri provizorii utilizate până la 2 ani, clădiri utilizate mai puțin de 4 luni pe an și clădiri independente cu suprafața utilă sub 50 mp. Pentru ele, art. 21 alin. (4) permite elaborarea certificatului la cererea scrisă și justificată a beneficiarului, caz în care este necesar și un raport de audit energetic. Pentru clădirile cu destinație industrială și agricolă, garajele exterioare și spațiile deschise pe una sau mai multe laturi (art. 8 alin. 2) nu se elaborează nici certificat, nici raport de audit energetic. Metodologia adaugă că pentru clădirile existente declarate «ruină» în cartea funciară certificarea nu este obligatorie.

Cine îl emite și cât este valabil (art. 21 alin. 2)

Certificatul se elaborează și se eliberează de auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului, proprietarului sau administratorului, și este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat. Legea face o excepție de la cei 10 ani: situația în care, pentru o clădire care are certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia. Auditorul este persoană fizică atestată de ministerul de resort (art. 3 pct. 23 și art. 30 alin. 1).

Codul unic de înregistrare

• Certificatele emise fără cod unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt nule de drept (art. 21 alin. 8).
• Auditorul înscrie certificatele, cu codul unic, în registrul propriu de evidență (art. 31 alin. 1) și le transmite ministerului, în format electronic editabil, în cel mult 30 de zile de la întocmire (art. 31 alin. 2).
• Certificatele preliminare, făcute înainte de recepție ca simulare pentru proiectanți sau constructori, sunt provizorii și nu se descarcă cu număr unic în baza de date a ministerului (art. 21 alin. 4^1).

Vânzare și închiriere (art. 22 și 24)

• Înainte de încheierea contractului, proprietarul trebuie să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș o copie a certificatului (art. 22 alin. 1).
• La vânzare, proprietarul transmite noului proprietar certificatul în original (alin. 2); la înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare sau de închiriere depune la organul fiscal competent o copie (alin. 3).
• Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea alin. (1) sunt supuse nulității relative, potrivit Codului civil (alin. 4).
• Anunțurile de vânzare sau închiriere trebuie să precizeze informații din certificat privind indicatorii de performanță de la art. 6: consumul total specific de energie primară, clasa energetică, indicele sau clasa de emisii echivalent CO2 și consumul total specific de energie din surse regenerabile (art. 24).

Clădiri noi și recepție (art. 23)

Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului, se prezintă în original comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, se anexează în copie la procesul-verbal de recepție și face parte din cartea tehnică a construcției. Procesul-verbal de recepție neînsoțit de copia certificatului este nul de drept (alin. 2). Dacă o clădire se vinde înainte de recepție, vânzătorul pune la dispoziția cumpărătorului informații despre performanța energetică sub forma unui certificat fără cod unic, neînregistrat în baza națională, urmând ca la recepție să se aplice regula de mai sus (alin. 3).

Clădiri publice (art. 25)

Pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților publice ori în care funcționează instituții care prestează servicii publice, certificatul în valabilitate se afișează într-un loc accesibil și vizibil publicului. Pragul era de 500 mp; începând cu 9 iulie 2015, se aplică clădirilor cu suprafața utilă totală de peste 250 mp (art. 25 alin. 1-2).

Verificați la sursă

Legea se modifică periodic, iar textul de mai sus este cel citit pe Portalul legislativ la 6 octombrie 2026. Înainte să vă bazați pe o dată, un prag sau o sancțiune, deschideți actul. Regulile de calcul sunt explicate în ghidul Cum se calculează un CPE conform Mc 001-2022, iar baza metodologică în Mc 001-2022: ce conține metodologia.

Pentru un audit energetic care parcurge coerent toți pașii, de la datele clădirii până la certificat, Anexa 1, Anexa 2 și breviarul de calcul conform Mc 001-2022, puteți vedea fluxul complet în programul de calcul Zephren.